Plante de interior

Denumire stiintifica: Spathiphyllum
Denumiri comune: Crinul pacii, Floarea lunii             15.00 Ron 
Aspect si prezentare:

Planta extrem de populara printre iubitorii de flori, Spathiphyllum, imprumuta intotdeauna din eleganta florilor si frunzisului sau oricarui spatiu in care este asezata.
 
Cu frunze de culoare verde intens, ovale, alungite si cu varf ascutit, cu aspect lucios si dispuse sub forma de tufa, Crinul pacii, fara tulpina aparenta, ofera privirii, flori de o delicatete deosebita, ce raspandesc un parfum extrem de fin.

Conditii de ingrijire/cultivare:

Desi este o planta foarte toleranta in privinta cantitatii de lumina primite, rezistand bine si in zone de semiumbra, pentru o inflorire abundenta se recomanda pozitionarea ei intr-un spatiu cu lumina intensa. Vara va trebui sa o feriti totusi de razele directe ale soarelui care-i pot arde frunzele.

Ca planta de origine tropicala, Spathiphyllum, iubeste caldura dar numai in stransa legatura cu umiditatea aerului. Aceste doua conditii climaterice, ii vor asigura nu doar inflorirea indelungata, dar mai ales dezvoltarea unui frunzis abundent si mai ales sanatos.

Atunci cand aerul se incinge mult prea tare, oferiti-i plantei dumneavoastra o binefacatoare racorire prin pulverizarea de stropi fini de apa pe frunze. Aveti grija sa faceti aceasta operatiune fara a fi expusa ulterior la soare, pentru a evita petele inestetice pe frunze ce ar putea sa se produca la incalzirea picaturilor de apa.

Daca vara tolereaza usor pana la 24 sau 26 grade Celsius, iarna insa va trebui sa-i asigurati un minim de 12 grade, altfel riscati sa inghete. In perioada rece pulverizarile nu sunt absolut necesare.
Va trebui insa sa aveti grija la cantitatea de apa administrata in aceasta perioada, o udare la fiecare 6-7 zile fiind suficienta. Desi este o planta care are nevoie de udari regulate, totusi in timpul iernii, excesul de apa ii poate provoca putrezirea radacinilor. In restul anului, asigurati-i necesarul de apa, astfel incat pamantul sa nu se usuce foarte tare intre udari.

Nepretentioasa nici in ce priveste substratul de cultura, Crinul pacii se multumeste cu un amestec usor de pamant de gradina, turba si nisip, la care puteti adauga de 2 ori pe an, un surplus de ingrasaminte naturale.

In lipsa acestui din urma component, o solutie benefica ar fi administrarea periodica a unor fertilizanti echilibrati pentru plante cu flori. Se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma lichida ce sunt usor de diluat in apa de udare si aplicate la interval de 3-4 saptamani.

Intrucat Spathiphyllum este o planta usor acidofila, atat apa de udare cat si cea utilizata pentru stropirea frunzisului in perioadele calduroase va trebui sa fie dedurizata, cu un pH usor acid.

Inflorirea se produce, de regula, de primavara pana toamna tarziu, cand planta este presarata de inflorescente albe parfumate, sub forma de spice albe, protejate de spate tot albe. Daca beneficiaza de conditii prielnice privind caldura si lumina, inflorirea se poate prelungi si pe parcursul perioadei reci.

Se inmulteste usor prin separarea tufei mature. Demn de retinut este faptul ca o tufa bogata este mult mai aspectuoasa decat exemplarele singulare. Separarea si transplantarea puilor se pot face din martie pana la sfarsitul lunii august, lasandu-se astfel timp suficient pentru fixarea radacinilor in ghiveci, inainte de sosirea iernii si implicit a perioadei de repaus vegetativ.

Trucuri si sfaturi speciale:

Pentru a-i pastra frunzisul verde si sanatos pulverizati-l periodic cu apa la temperatura camerei. Cand temperatura depaseste 24 grade Celsius pulverizarile cu apa trebuie facute cel putin la fiecare 2 zile.

Infloreste mai bine atunci cand radacinile sunt un pic inghesuite, prin urmare exemplarele stufoase, usor aglomerate sunt mai florifere si mai decorative decat cele singulare.

Din acelasi considerente este indicat ca atunci cand vreti sa inmultiti aceasta planta si va hotarati sa separati tufele, sa plantati in ghivece mici, 2-3 exemplare cu minim 3-4 frunze fiecare. Va veti asigura astfel de o inflorire precoce si abundenta.

Un alt apect, demn de retinut in privinta acestei minunate specii, este acela al efectului curentilor reci de aer. Daca este expusa la astfel de curenti, frunzele se inmoaie si isi pierd luciul, iar planta se ofileste.  De aceea trebuie sa interveniti imediat pentru a o indeparta din raza curentilor perturbatori.

Alte specii si varietati: S. wallisii (cea mai raspandita), S. floribundum (cu inflorire abundenta), S. Mauna Loa (un hibrid viguros cu flori mari si frunzis deosebit), S. Sensation (frunzis lat, usor rotunjit), S. Petite (varietate miniaturala).

GradinaMea.ro/V.S.

Cala (Zantedeschia)            30.00 Ron

O legendă veche spune că atunci când Eva a părăsit Grădina Raiului, calele ieşeau din pământ din locul unde lacrimile ei de căinţă cădeau. Zantedeschia este o floare elegantă şi fină folosită în aranjamentele celor mai celebri disigneri. De altfel nu poţi deschide o revistă de modă fără să găseşti cel puţin o imagine a Zantedeschiei. 

Ingrijire cale


Cala are nevoie de o perioadă de repaus de circa 2 luni pentru a înflori. Se recomandă ca lunile pentru repaus să fie (iulie-august), pentru ca apoi planta să dea flori în perioada de toamnă-iarnă-primăvară. Repausul este mai profund atunci când frunzele se uscă şi cad. Primele flori apar la aproximativ 3 luni de la întreruperea repausului. Repausul se realizează vara prin rărirea şi apoi stoparea udării. Iarna se realizează prin scăderea temperaturii la 8-10 °C şi reducerea drastică a udării.
Udarea la cala se aplică moderat la începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie. Din momentul apariţiei florilor, apa se toarnă direct pe pământul din ghiveci. Nu este bine să se pulverizeze apa pentru că pot apare pete pe flori.
Fertilizarea se aplică bilunar în timpul vegetaţiei şi înfloririi plantei. Umbrirea este absolut necesară pe durata primăverii şi verii.
Rărirea frunzelor se practică atunci când s-au îndesit prea mult. La plantele foarte dezvoltate se poate renunţa până la jumătate din numărul frunzelor. Schimbarea ghiveciului se aplică atunci când este cazul.

Inmultire cale:


Zantedeschia se înmulţeşte prin divizarea rizomilor al sfârşitul repausului.

Boli şi dăunători:


1.Brumificarea rădăcinilor (Thielaviopsis basicola): Trăieşte în pământ atacând rădăcinile plantelor slabe. Daca pământul este menţinut continuu afânat atacul nu are loc. Boala se caracterizează prin faptul că frunzele mai ales cele bătrâne încep să se ofilească, se smulg uşor şi întreaga creştere a plantei stagnează.
2.Putregaiul cenuşiu (Botrys cinerea):  Se manifestă prin putrezirea pedunculilor şi chiar florilor şi frunzelor, iar bobocii florali nu se mai deschid, se brunifică şi se uscă. De obicei în lunile de iarnă apar condiţii optime pentru dezvoltarea bolii.
3.Veştejirea (Fusarium oxysporum): Primele îmbolnăviri apar o dată cu zilele calde de primăvara.Frunzele şi bobocii tineri încep să se îngălbenească.
4.Păianjenul roşu (Tetranychus urticae): Înţeapă epiderma inferioară a frunzei şi o deformează. În funcţie de intensitatea atacului, plantele pot să se oprească din dezvolare sau să se usuce complet.
5.Păduchii de frunze (Myzus perdicae): Înţeapă şi sug frunzele tinere şi mugurii florali.

Cocotierul  55.00 Ron



Cocotierul se ingrijeste la fel ca ceilalti palmieri. Prefera spatiile luminoase, dar suporta si semi-umbra. Vegeteaza intens vara si se simte bine in repaus iarna. Fiind un palmier de sera calda, iarna nu trebuie tinut la temperaturi de sub 16°C.

Udatul
Se uda cu moderatie. Cand e in vase foarte mici se poate uda mai des, dar se arunca excesul de apa din farfurie, intrucat radacinile sunt foarte sensibile la apa stagnanta. Ii place sa fie stropit cu apa pe frunze. Aerul uscat si foarte cald ii este daunator; din cauza lui i se usuca frunzele la varfuri. In plus, trebuie avut grija ca pe varful plantei (mugure) sa nu stationeze picaturi de apa. Planta trebuie ferita de curentii de aer.

Pamantul
Substratul trebuie sa contina pamant de gradina, pamant de frunze si nisip. Nu se foloseste turba din comert.

Transplantarea se executa primavara, la intervale mari de timp (3-10 ani) si numai atunci cand radacinile ocupa vasul in intregime, ies la suprafata sau prin orificiul de scurgere a apei. Atentie la transplantare sa nu le rupeti! Vasul in care se planteaza trebuie sa aiba drenaj bun.

Cresterea plantei e lenta (1-3 frunze pe an). Vara i se pot administra de cateva ori ingrasaminte pentru plante decorative prin frunze.

Inmultirea
Cocotierul se poate obtine din nuca de cocos. Pentru a germina aceasta trebuie sa fie coapta, deoarece are coaja tare. Se pune la inmuiat 48 ore in apa calda sau i se pileste capatul. Nu se ingroapa decat pe jumatate in pamantul din ghiveci. Se planteaza intr-un substrat fibros, format din pamant de turba si nisip, care mentine umiditatea si caldura. Se tine la cald (25-30°C) si se uda constant. Atentie! Nu se sparge nuca si in nici un caz nu se scoate laptele. Mult succes